Tu, orbule, nu vezi ca ma doare ?
Ca tot ce-arunci in mine, moare?
Eu vad ce simt si simt ce-mi spui
Mai bine ai zgaria cu-n cui
Pe patul zapacit de timp
O lacrima, un sentiment, un chip
Si poate atunci ai sa imi canti
Povestile celor infranti
De cei ca tine, orbule!
Cat m-a durut pe mine, stii?
Ca ochii-s seci si doar tu mai detii
O farama din ce mai putea sa fie
Un fulg ce putea inca sa adie,
Dar tu n-ai vrut orbule, nu ai vrut!
5 comentarii:
bestiala jur!
multumesc
Foarte bun!
Nu stiu de ce cantatul povestii m-a dus cu gandul la Coma. :) [sa-mi spui daca am dreptate] Si eu mai folosesc structura.;))
Felicitari pentru fotografiile din concursul lui Nasta, dar l-am votat pe Cristian Mereuta:)) Acum serios vorbind, chiar mi-au placut. Felicitari:D
ps: Pentru pastrarea masurii as fi folosit "s-adie" in loc de "sa adie" in penultimul vers.
ps2: Ai un link la mine pe blog :)
oooo FRATE ESTE CORETAMENTE CE STAI SPUUNAND TE ROG SAMI TRECI PE LA USA MEA.!!!
da:)
Trimiteți un comentariu