Gratii de lacrimi

E dezordine in mine
Fluturi tristi pierduti de roi
Si-au spalat aripile murdare
Iar mie,mi-au lasat numai noroi.
Ochi tristi,clipiri pierdute
Nu mai sta nimeni sa le asculte
A obosit si cerul,
Se scutura in ploi marunte
Ce cad plapand si sterg in calea lor
Secundele din calea viselor
SI ele se opresc si mor,
Mi-au inecat privirea in noapte
M-au invelit in zeci de soapte
El e singurul care mai poate
Sa-mi prinda mana usor
Sa-mi duca trupul in somnul viselor
Si doar c-un suflu dintr-o adiere
Sa-mi trezeasca toate fericirile,
Dar el nu-mi aude strigarea
L-a imbratisat uitarea,
Iar eu ma voi stinge prinsa
In inchisoarea din sufletul lui.